Bine ați venit!

În momentul în care avem nevoie de un neurochirurg, povestea pe care o trăim devine brusc mai complicată. Însă cu sprijinul adecvat, poveștile rele dispar la fel de repede precum au apărut. Spuneți-mi, vă rog, pe larg, în formularul de mai jos, cele întâmplate și voi căuta alături de dumneavoastră o soluție care să vă fie de ajutor!

Grija pentru pacient este prioritatea mea principală. Tocmai de aceea îmi doresc să dispară consultațiile fizice per primam, unde neurochirurgul are doar câteva minute la dispoziție să răsfoiască dosarul unui pacient pe care abia atunci îl cunoaște. O consultație nu cred că trebuie să fie un examen fulger, iar o decizie atât de importantă precum una neurochirurgicală merită câteva ore de tihnă. De aceea vă rog să îmi trimiteți cazul online și voi face tot ce îmi stă în putere să vă ajut sau voi ruga pe cineva din echipa mea să vă ajute. Știu că uneori o vorbă bună sau o indicație precisă contează enorm, așa ca un răspuns veți primi oricum, iar dacă nu mă pricep eu, voi încerca să vă direcționez către cineva cu mai multă experiență.

Întrebări frecvente

În cazul în care aveți o patologie neinvestigată, scrieți-mi pe larg despre ce este vorba și voi încerca să vă ofer direcție și sprijin de-a lungul timpului, până se găsește o soluție.

În funcție de boala dumneavoastră, găsiți mai sus o serie de categorii cu un buton pe care scrie “Cereți o opinie”. E suficient sa apăsați pe buton și veti fi redirecționat(ă) catre o pagină prin care puteți trimite documentele.

Exista o pagină întreaga dedicată dumneavoastră! E suficient să dați click pe butonul de mai jos și veți găsi răspunsuri la aproape toate întrebările dumneavoastră!
Click aici pentru pagina despre internare

Cursuri

Pentru că mi-am promis să devin profesorul pe care mi-aș fi dorit să îl am în facultate, voi încerca să postez aici o serie de cursuri destinate studenților, rezidenților și specialiștilor în medicină, abordate într-o manieră ușor de înțeles deopotrivă pentru cei cu sau fără pregătire medicală. Dat fiind că o astfel de muncă necesită un timp foarte îndelungat, vă voi ruga să aveți răbdare cu mine cât timp voi încărca fiecare film

Articole

Întrucât mi-am dorit de mult să mă apropii de pacienți, am fondat pagina de Facebook Dr Ciobotaru Georgian . Medic neurochirurg, de unde voi aduce si pe site toate articolele publicate

Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

Despre emoții și cât de proști suntem de fapt

Când am scris postarea cu rezidentul care nu și-a făcut externările, știam că va fi una polarizantă. Acesta era și scopul. Ce s-a întâmplat după, pe lângă plângeri la Poliție și Colegiul Medicilor, a fost ca la alcoolicii care au accident la volan: dezintoxicare și reabilitare! Cum asta?

Am fost “târât” la sesiuni de coaching (mentorat) personal. “Târât” e evident exagerat de dragul textului, că am întâlnit doi mentori nemaipomeniți, iar astăzi vă voi vorbi despre programul unuia dintre ei.

“Medici competenți emoțional” se numește, iar la gura mea când am auzit așa ceva evident că au început să curgă toate zoaiele de întrebări: “De ce trebuie să merg eu la un curs când altul nu își face treaba?” “De când ne pasă mai puțin de competența profesională a medicului și ne pasă mai mult de competența lui emoțională?” și tot așa.

Lăsăm puțin asta deoparte. Astăzi discutam cu cineva despre…de ce am ajuns să consult la Vâlcea și nu la Buzău/Slobozia/Suceava și alte orașe în care mă roagă oamenii să merg.

Răspunsul e simplu: că nu sunt dorit în alte părți. Că am solicitat neurochirurgilor să merg în diverse orașe doar să îi ajut (măcar o zi pe lună, din concediul meu, gratuit) și mi s-a răspuns:

“Nu avem nevoie, ne descurcăm”
“Nu vrem să se știe că se poate opera cap aici”
“Dacă se face linie de gardă aici că se pot face multe operații de fapt, eu îmi dau demisia, așa că fac tot ce pot să nu se întâmple asta”…etc.

Iar asta vine si pe fondul invitațiilor mele publice pentru colegi să vină să vadă operațiile rare: chirurgie prin pleoapă, chirurgia sinusului cavernos, clinoidectomiile extradurale, etc. Nu sunt vreun maestru, dar unele operații/gesturi chiar sunt rare, iar ușile blocului operator sunt deschise pentru toți colegii. Mai mult, orice întrebare sau sfat e binevenit, chiar și când vine de la cineva care nu a mai făcut/văzut ceva, pentru că de multe ori facem lucruri absurde doar din reflex, când le-am putea ușor îmbunătăți.

Și dacă până de curând credeam că unii oameni sunt doar leneși sau miserupiști, cursurile de mentorat emoțional m-au făcut să înțeleg că de fapt, emoția care stă la baza refuzului unui coleg de a veni să învețe ori de a colabora este…rușinea. Rușinea că nu știe, că ar putea afla altcineva că nu știe să opereze, ca are 50-60-70 de ani și încă nu a învățat să facă anumite operații și tot așa.

Evident că nu aș fi înțeles niciodată treaba asta pentru că mie nu îmi e niciodată rușine. Știu că sunt prost. Nici prea frumos nu sunt. Dar am învățat să nu-mi pese și să compensez. Să citesc mai mult, să le fac să râdă, să învăț umil de la cei care au ce să-mi predea, etc.

Dar acum a ajuns să mă pasioneze ideea rușinii. Unii oameni sunt atât de temători să își arate neștiința, încât, în loc să înfrunte rușinea că nu știu, o îngroapă. Și trăiesc cu lipsa cunoștințelor acolo… unii o viață întreagă. Și culmea, apar pe la televizor și par doctori de succes, dar dacă le pui o întrebare care îi pune în dificultate, te calcă în picioare. Și fac asta cu cât ești tu mai mic și ei mai mari, pentru că atunci rușinea e mai mare. Nu e răutate. E un mecanism intrinsec de a face față rușinii, manageriind în cel mai prost fel cu putință sentimentul.

Până să aflu lucrurile astea, căutam doar să înțeleg mecanismul prin care cineva nu făcea un lucru ”din fișa postului”. Nesimțind de felul meu rușine, înfruntam omul direct: “De ce nu ai scris externările?”. Nu pentru că voiam să îl fac să se simtă prost, ci pentru că mă interesa mecanismul efectiv din spatele gestului, să văd cum pot să schimb ceva: “Pentru că aseară am fost la femei și mi s-a rupt de externările tale”. Jur că l-aș fi apreciat și l-aș fi ajutat. Sau “pentru că nu am știut care a fost gestul chirurgical de după clinoidectomie și m-am împotmolit în protocol”… și aici l-aș fi ajutat. Probabil, un răspuns corect însă ar fi fost: “Pentru că nu sunt capabil să îmi manageriez frustrarea apărută în fața rușinii de a nu ști să transpun în scris informațiile extensive primite odată cu cazul ăsta, iar mecanismul intrinsec de a manageria asta îl reprezintă procrastinarea și amânarea soluționării până în momentul în care se depășește termenul limită al externării”. Dar, fiind prost, habar nu am avut să înțeleg asta, așa că îi dădeam cu “de ce” în continuare, cerând de la celălalt să fie competent emoțional când eu nu pot și generând și mai multă rușine.

Înțelegeți prostia mea? Știu că toți suntem proști în felul nostru. Avem doar impresia că suntem deștepți/cunoscători/buni (în diverse domenii) pentru că cercul în care ne învârtim e doar prea mic. În lumea asta există persoane care ne bagă sub masă pe fiecare dintre noi la ce credem că suntem buni și tot ce trebuie să facem e să vrem să ne îmbunătățim: să discutăm și să creăm relații atât cu cei care ne pot ajuta cât și cu cei care ne arată neputința noastră! Suntem în perioada istorică cu cel mai vast acces la oameni și la informație… e doar vina noastră că nu ajungem cea mai bună versiune proprie cu putință.

Iar dacă doriți să înțelegeți emoțiile dumneavoastră și ale celor din jur, vă recomand cu drag cursul doamnei Laura Manole . A trecut puțin peste o lună de când particip și a transformat replica “de ce trebuie să merg eu la mizeria asta?” în replica ”eram atât de prost încât nici măcar nu știam câtă nevoie am de așa ceva și s-ar putea să fie unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat”.

Va las mai jos pagina cursului:

www.facebook.com/profile.php?id=100090466401265
Vezi mai multeVezi mai puține

2 săptămâni în urmă
Despre emoții și cât de proști suntem de fapt

Când am scris postarea cu rezidentul care nu și-a făcut externările, știam că va fi una polarizantă. Acesta era și scopul. Ce s-a întâmplat după, pe lângă plângeri la Poliție și Colegiul Medicilor, a fost ca la alcoolicii care au accident la volan: dezintoxicare și reabilitare! Cum asta?

Am fost “târât” la sesiuni de coaching (mentorat) personal. “Târât” e evident exagerat de dragul textului, că am întâlnit doi mentori nemaipomeniți, iar astăzi vă voi vorbi despre programul unuia dintre ei.

“Medici competenți emoțional” se numește, iar la gura mea când am auzit așa ceva evident că au început să curgă toate zoaiele de întrebări: “De ce trebuie să merg eu la un curs când altul nu își face treaba?” “De când ne pasă mai puțin de competența profesională a medicului și ne pasă mai mult de competența lui emoțională?” și tot așa.

Lăsăm puțin asta deoparte. Astăzi discutam cu cineva despre…de ce am ajuns să consult la Vâlcea și nu la Buzău/Slobozia/Suceava și alte orașe în care mă roagă oamenii să merg.

Răspunsul e simplu: că nu sunt dorit în alte părți. Că am solicitat neurochirurgilor să merg în diverse orașe doar să îi ajut (măcar o zi pe lună, din concediul meu, gratuit) și mi s-a răspuns: 

“Nu avem nevoie, ne descurcăm”
“Nu vrem să se știe că se poate opera cap aici”
“Dacă se face linie de gardă aici că se pot face multe operații de fapt, eu îmi dau demisia, așa că fac tot ce pot să nu se întâmple asta”…etc.

Iar asta vine si pe fondul invitațiilor mele publice pentru colegi să vină să vadă operațiile rare: chirurgie prin pleoapă, chirurgia sinusului cavernos, clinoidectomiile extradurale, etc. Nu sunt vreun maestru, dar unele operații/gesturi chiar sunt rare, iar ușile blocului operator sunt deschise pentru toți colegii. Mai mult, orice întrebare sau sfat e binevenit, chiar și când vine de la cineva care nu a mai făcut/văzut ceva, pentru că de multe ori facem lucruri absurde doar din reflex, când le-am putea ușor îmbunătăți. 

Și dacă până de curând credeam că unii oameni sunt doar leneși sau miserupiști, cursurile de mentorat emoțional m-au făcut să înțeleg că de fapt, emoția care stă la baza refuzului unui coleg de a veni să învețe ori de a colabora este…rușinea. Rușinea că nu știe, că ar putea afla altcineva că nu știe să opereze, ca are 50-60-70 de ani și încă nu a învățat să facă anumite operații și tot așa. 

Evident că nu aș fi înțeles niciodată treaba asta pentru că mie nu îmi e niciodată rușine. Știu că sunt prost. Nici prea frumos nu sunt. Dar am învățat să nu-mi pese și să compensez. Să citesc mai mult, să le fac să râdă, să învăț umil de la cei care au ce să-mi predea, etc.

Dar acum a ajuns să mă pasioneze ideea rușinii. Unii oameni sunt atât de temători să își arate neștiința, încât, în loc să înfrunte rușinea că nu știu, o îngroapă. Și trăiesc cu lipsa cunoștințelor acolo… unii o viață întreagă. Și culmea, apar pe la televizor și par doctori de succes, dar dacă le pui o întrebare care îi pune în dificultate, te calcă în picioare. Și fac asta cu cât ești tu mai mic și ei mai mari, pentru că atunci rușinea e mai mare. Nu e răutate. E un mecanism intrinsec de a face față rușinii, manageriind în cel mai prost fel cu putință sentimentul.

Până să aflu lucrurile astea, căutam doar să înțeleg mecanismul prin care cineva nu făcea un lucru ”din fișa postului”. Nesimțind de felul meu rușine, înfruntam omul direct: “De ce nu ai scris externările?”. Nu pentru că voiam să îl fac să se simtă prost, ci pentru că mă interesa mecanismul efectiv din spatele gestului, să văd cum pot să schimb ceva: “Pentru că aseară am fost la femei și mi s-a rupt de externările tale”. Jur că l-aș fi apreciat și l-aș fi ajutat. Sau “pentru că nu am știut care a fost gestul chirurgical de după clinoidectomie și m-am împotmolit în protocol”… și aici l-aș fi ajutat. Probabil, un răspuns corect însă ar fi fost: “Pentru că nu sunt capabil să îmi manageriez frustrarea apărută în fața rușinii de a nu ști să transpun în scris informațiile extensive primite odată cu cazul ăsta, iar mecanismul intrinsec de a manageria asta îl reprezintă procrastinarea și amânarea soluționării până în momentul în care se depășește termenul limită al externării”. Dar, fiind prost, habar nu am avut să înțeleg asta, așa că îi dădeam cu “de ce” în continuare, cerând de la celălalt să fie competent emoțional când eu nu pot și generând și mai multă rușine.

Înțelegeți prostia mea? Știu că toți suntem proști în felul nostru. Avem doar impresia că suntem deștepți/cunoscători/buni (în diverse domenii) pentru că cercul în care ne învârtim e doar prea mic. În lumea asta există persoane care ne bagă sub masă pe fiecare dintre noi la ce credem că suntem buni și tot ce trebuie să facem e să vrem să ne îmbunătățim: să discutăm și să creăm relații atât cu cei care ne pot ajuta cât și cu cei care ne arată neputința noastră! Suntem în perioada istorică cu cel mai vast acces la oameni și la informație… e doar vina noastră că nu ajungem cea mai bună versiune proprie cu putință.

Iar dacă doriți să înțelegeți emoțiile dumneavoastră și ale celor din jur, vă recomand cu drag cursul doamnei Laura Manole  . A trecut puțin peste o lună de când particip și a transformat replica “de ce trebuie să merg eu la mizeria asta?” în replica ”eram atât de prost încât nici măcar nu știam câtă nevoie am de așa ceva și s-ar putea să fie unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat”.

Va las mai jos pagina cursului: 

https://www.facebook.com/profile.php?id=100090466401265

Comentează pe facebook

Respect, prețuire și admirație!Nu am întâlnit până la vârsta pe care o am ,medic ca dumneavoastră!Ceea ce postați este sinceritatea de care dați dovadă!De profesionalism și implicare în ceea ce faceți, nu sunt cuvinte ptr.a descrie!Sunt ani pe care i-am ,,petrecut,,prin spitale, cabinete medicale, operații (coloana…și altele),dar ceilalți medici nu au răbdare să te asculte, să te sfătuiască sau chiar să te pregătească înaintea unei operații!Banii primează în toate cazurile!Sunt dezamăgită, dar sunt nevoită să,,calc pragurile,,cabinetelor medicale,spitalelor…etc!Sănătate vă doresc!Aștept cu deosebit interes ,postările sincere și explicite!

Morala : toată viata avem de învățat dar de apreciat este cand recunoaștem la masa deschisa ca avem o problema fie ea mai mica sau mai mare ! Cat despre curs ,cred ca fiecăruia dintre noi i ar fi de ajutor ,nu cred ca exista om fara vreo trauma,fara vreun conflict interior ! Respect si pretuire ,d-le Doctor !

E atât ,,de vie" faza cu rezidentul 😁. Îmi amintesc cum v-am ,,taxa". Dincolo de respectul și admirația pentru munca, talentul, efortul pe care-l l faceți știu că sunt puțini cei care ar putea să țină pasul cu dumneavoastră. Și avem nevoie și de ei. Așa că trebuie să avem grijă și de cei – cu mai puțin talent

Felicitări! Să fiți binecuvântat și sănătos veșnic! Darul Omeniei de care dă ți dovadă este Divin , de la Mama și de la Mamă natura ,cineva acolo sus vă iubește și vă ajută să fiți cel mai bun dintre cei mai buni Doctori,prin multă muncă , învățare , dăruire și multă pasiune cu iubire necondiționată față de semeni ! Respect maxim ! “ Doctor fără de arginti “ Succes !

Deci, ca să încep cu concluzia, trebuie să punem zdravăn genunchiul la rugă, să vă țină Doamne sănătos, cu aceeași neobosită jertfa! Că alte cuvinte nu mai am! Chapeau bas! 🙏😊

Felicitări și respect!! Sper că pe viitor să veniți în Buzău, am înțeles că sunteți buzoian la origini… Pacienții au nevoie de un asemenea doctor ( caracter) pentru a se însănătoși… D-zeu să vă țină sanatos și cu putere de muncă…🙏 Tot înainte….toate vin la vremea lor👍🤗

Doamne ce mi pot auzi urechile ( deși nu este ceva nou ) , păi după ce este / sunt vinovați că nu și fac datoria la locul de muncă, mă refer la domnul rezident care deși este vinovat tot el cel ,, sfânt " tot el se simte jignit păi frate asumăți, ai bunul simț și recunoaște căai greșit sau găsește o scuză dar nu sari tot tu cel ,, sfânt " să faci rău unui OM și DOCTOR și ÎNGER . Rușine să le fie celor ce nu recunosc și nu și asumă greșeala/ greșelile și da cere ajutor unde nu ști vai de noi cu asemenea oameni din se mai numesc și mari doctori ferească Dumnezeu să ajungi pe mana unor astfel de mari doctori . Respect și prețuire domnule OM și DOCTOR CIOBOTARIU GEORGIAN DUMNEZEU să vă de-a multă sănătate și putere să ne trăiți mulți ani, de oameni ca d.voastră avem mare nevoie .

Buna seara, dl.doctor! am citit de 2 ori aceasta postare. Sincer eu cred ca 90% dintre medici ar trebui sa mearga la un astfel de curs. Din pacate nu vor sa recunoasca aceste lucruri, mai ales cei mai in varsta, care sunt atat de critici la adresa celor tineri. Eu personal, prefer medicii tineri . Va ador si va stimez atat pentru sinceritatea dvs., cat si pentru faptul ca va faceti meseria de medic cu atata pasiune, devotament si sunteti atat de implicat in aceasta arta a medicinei. Pentru mine sunteti un artist in ramura asta a medicinei, neurochirurgia, o parte a medicinei destul de grea. Si pe langa toate problemele pe care le aveti, mai va faceti timp sa ne mai explicati si noua toate aceste lucruri. Sper ca si alti colegi de ai dvs., sa va urmeze exemplu! Si asa cum v am mai scris si in postarea anterioara, daca vreti sa va delectati un pic si sa va incarcati cu energie, in drumul catre Valcea , faceti o halta si la Pitesti, de fapt la Maracineni, la Institutul de Cercetare-Dezvolare pentru Pomicultura, Pitesti-Maracineni. Toata stima si pretuirea! 🙏🤗

❤️🙏❤️ cine ar fi putut spune mai bine Emotional punctul pe I Eu una va multumesc pentru tot ce faceti pentru oameni,sanatosi sau bolnavi . Ne sunteti de mare ajutir! 🇦🇩⭐️🇦🇩⭐️🇦🇩⭐️🇦🇩⭐️❤️

Felicitări! Sunteți un medic de excepție! Toată stima și admirația!

Respect, Admirație și Prețuire ! 🙏❤️🩺❤️👏👏👏

Dr Ciobotaru Georgian . Medic neurochirurg ești unul din Oamenii dragi sufletului meu!! Le spun tuturor atunci când am ocazie ce mândră sunt ca te am cunoscut!! Te pup și te îmbrățișez cu drag …si dor!

Poate împreună cu alți colegi din alte specialități,veți reuși să schimbați tot ce este “ putred” în Sistemul nostru de Sănătate Vă doresc mult succes!

Chapeau!❤️ Daca voi avea vreo problema la procesor, sper sa mi-l reparati dumneavoastra. Nici mie nu mi-a fost niciodata rusine sa intreb, sa invat. Uneori, incep fraza cu: iertati-ma, sunt blonda, si baba, cum sa fac cutare lucru? Chiar daca interlocutorul poate mi-a fost elev la gradinita. Noapte binecuvantata!

👏👏👏

Dacă așa arată prostia despre care vorbiți, atunci mi-aș dori ca lumea să fie plină de astfel de oameni. Jos pălăria pentru onestitate și pentru capacitatea de a transforma o experiență de tip târât la cursuri într-o lecție de viață pentru noi toți. Sunteți un medic mare tocmai pentru că nu vă temeți să fiți un om mic în fața învățării. Aveti tot respectul meu.

Excelent punctat! Mulțumim!🙏

Vă citesc toate comentariile. Sunteți un om excepțional!

Domnule doctor , de oameni ca d-voastra avem nevoie in acest sistem medical putred , profesionist desavarsit , empatic , curajos . Felicitari si mult succes !

Come down to earth, d-le doctor ! Rusinea despre care vorbiti e, poate, valabila la cei tineri. Presupunad ca ar fi lasati. La cei peste 50+ e doar rutina. La multe spitale mari se mai si dusmanesc intre ei. Nu de mult timp dvs imi spuneati aici ca sunt destule spitale in tara cu dotari tehnice care le-ar permite sa faca interventii moderne dar nu sunt interesati. Atunci eu eram in aer si-i compatimeam ca nu sunt dotati tehnic. Felicitari pentru implicare si succes !

Respect și prețuire! 💖🌹🌿

…când am văzut că mergeți la Vâlcea, recunosc, am fost un pic uimită și m-am gândit ca dacă tot ieșiți din București de ce nu spre Buzău…acum înțeleg…cat despre recunoașterea că va" perfecționați" și emoțional, tot respectul 🙏🙏🙏

Succes domnule Dr Ciobotaru Georgian . Medic neurochirurg ! Sunteți un OM și UN MEDIC extraordinar!Doamne ajută să salvați câți mai mulți pacienți!

View more comments

Consult la Vâlcea! Și cap și coloană!

Există în cariera fiecăruia tot felul de perioade. La început încerci să înveți cât mai mult și să demonstrezi cât mai multe. Apoi vrei să demonstrezi că poți avea constant rezultate bune. Și vine o perioadă când începi să te gândești dacă poți face asta și în liniște.

Pentru unii, liniștea e dată de bani. Mulți bani. Trag câțiva ani la stat, iar apoi se „retrag” în privat. Pleacă acasă zilnic cu 2–10.000 de euro în timp ce pozează în sfinți care ajută pacienții. Îi dau cu Dumnezeu, poartă sutană, amestecă slujbele cu medicina, cer cateva mii de euro pe o ”proteză” de cateva zeci și uită de ideea de „doctori fără de arginți”. Alții abia termină rezidențiatul fără nicio operație cap coadă, fără nicio gardă, apoi cer câte 10–12.000 de euro unui pacient pentru o operație cerebrală. Asta le aduce liniștea.

Pentru mine, liniștea vine cu o casă la țară unde aud cocoșul și vaca de dimineață, apoi câteva operații gratis și fără șpagă și iar liniștea de acasă. Câteva gărzi, câteva drumuri de acasă peste program, dar măcar într-un oraș mic nu îți ia o oră doar să ajungi la spital.

Și după ce am operat, am demonstrat și am rezultate constante cu care mă pot mândri, am ajuns în etapa în care mă apropii, ușor ușor, de un oraș mic. N am bani de casă la țară iar mașina mea împlinește anul ăsta 18 ani. Dar am niște oameni minunați care mă sprijină acolo și nu doar că mă așază cu ei la masă, dar aduc chiar un scaun în plus.

Este prima dată când ofer undeva posibilitatea de a veni oricine la consultații. Și ca să nu mă trezesc că vine un pacient cu o problemă de coloană și nu știu cum să o rezolv, l am luat cu mine pe colegul meu, dr. Liviu Vîlceanu, unul dintre neurochirurgii pe care i aș lăsa cu încredere să mă opereze dacă aș avea eu însumi o problemă.

Nu știu ce îmi va rezerva viitorul. Nu știu dacă voi găsi vreodată loc să operez la Vâlcea. Dar momentan sunt extrem de bucuros că pot să consult la ORL CITY în Vâlcea. Vă las un număr de telefon pentru consultații: 0730348404Clinica ORL City își extinde colaborările multidisciplinare.
Începând cu data de 28.03, în cadrul clinicii vor efectua consultații doi medici neurochirurgi: Dr Ciobotaru Georgian . Medic neurochirurg și Dr. Liviu Vîlceanu.

🔹 Dr. Georgian Ciobotaru este neurochirurg supraspecializat în patologia creierului și a bazei craniului. Este primul și singurul neurochirurg din România care realizează intervenții pe creier prin pleoapă, utilizează tehnici moderne de chirurgie cu pacientul treaz și tratează constant patologii neurochirurgicale complexe precum tumori cerebrale, anevrisme sau epilepsie. Este absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

🔹 Dr. Liviu Vîlceanu este absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, unde a fost instructor în cadrul Societății Studențești de Chirurgie din România și ulterior membru fondator al Societății pentru Inovație, Dezvoltare și Educație Medicală. Formarea sa include rezidențiat în Neurochirurgie la Cluj-Napoca, stagii internaționale de pregătire în Egipt, Turcia și Clermont-Ferrand (Franța), precum și cursuri de supraspecializare în patologia spinală, cu accent pe tehnici minim invazive și tratamentul durerii.

Prin această colaborare ne propunem să oferim pacienților acces la evaluare neurochirurgicală specializată, într-un cadru medical multidisciplinar.

📞 Programările pentru consultații sunt deschise.

💖 ORL City 💖
📑 Programări
☎ 0730.348.404 (Luni – Vineri | 9:00 – 19:00)
🌟 Dr. Oana Păun – ORL
🌟 Dr. Denisa Mitran – ORL
📌 Maior V. Popescu nr. 3, bloc P3, scara D – (unitatea 7), Rm. Vâlcea
(zona gării, lângă magazinul „Gospodarul”, vis-a-vis de „Centrul Militar de Recrutare”)

#ORLCITY #CabineteValcea #DrOanaPaun #DrDenisaMitran #CabinetORL #ORL #ORLCopii #ORLAdulti #AfectiuniNas #AfectiuniGat #AfectiuniUreche #ScadereAuz #Zambete #ORL
Vezi mai multeVezi mai puține

3 săptămâni în urmă
Consult la Vâlcea! Și cap și coloană!

Există în cariera fiecăruia tot felul de perioade. La început încerci să înveți cât mai mult și să demonstrezi cât mai multe. Apoi vrei să demonstrezi că poți avea constant rezultate bune. Și vine o perioadă când începi să te gândești dacă poți face asta și în liniște.

Pentru unii, liniștea e dată de bani. Mulți bani. Trag câțiva ani la stat, iar apoi se „retrag” în privat. Pleacă acasă zilnic cu 2–10.000 de euro în timp ce pozează în sfinți care ajută pacienții. Îi dau cu Dumnezeu, poartă sutană, amestecă slujbele cu medicina, cer cateva mii de euro pe o ”proteză” de cateva zeci și uită de ideea de „doctori fără de arginți”. Alții abia termină rezidențiatul fără nicio operație cap coadă, fără nicio gardă, apoi cer câte 10–12.000 de euro unui pacient pentru o operație cerebrală. Asta le aduce liniștea.

Pentru mine, liniștea vine cu o casă la țară unde aud cocoșul și vaca de dimineață, apoi câteva operații gratis și fără șpagă și iar liniștea de acasă. Câteva gărzi, câteva drumuri de acasă peste program, dar măcar într-un oraș mic nu îți ia o oră doar să ajungi la spital.

Și după ce am operat, am demonstrat și am rezultate constante cu care mă pot mândri, am ajuns în etapa în care mă apropii, ușor ușor, de un oraș mic. N am bani de casă la țară iar mașina mea împlinește anul ăsta 18 ani. Dar am niște oameni minunați care mă sprijină acolo și nu doar că mă așază cu ei la masă, dar aduc chiar un scaun în plus.

Este prima dată când ofer undeva posibilitatea de a veni oricine la consultații. Și ca să nu mă trezesc că vine un pacient cu o problemă de coloană și nu știu cum să o rezolv, l am luat cu mine pe colegul meu, dr. Liviu Vîlceanu, unul dintre neurochirurgii pe care i aș lăsa cu încredere să mă opereze dacă aș avea eu însumi o problemă.

Nu știu ce îmi va rezerva viitorul. Nu știu dacă voi găsi vreodată loc să operez la Vâlcea. Dar momentan sunt extrem de bucuros că pot să consult la ORL CITY în Vâlcea. Vă las un număr de telefon pentru consultații: 0730348404

Comentează pe facebook

Felicitari domnule doctor, orașul nostru are un mare câștig, cu un om ca dumneavoastră!Mă înclin în fața dumneavoastră!Vă doresc multă sănătate și putere de muncă!🙏🙏

Vă urez mult succes !

Dl doctor sa inteleg ca nu mai sunteti in Bucuresti?

Succes, domnilor doctori! Aveți cate o căsuță in inima fiecăruia dintre noi!!!

Cine o sa mearga pe mana d-lui doctor Ciobotariu Georgian , este un norocos .Mii de multumiri ! Aveti incredere in dansul !

Felicitări domnule doctor și mult succes în continuare!Va doresc multă sănătate și putere de muncă!

Mult succes Domnule Doctor Dumnezeu să vă ajute în tot ce vă dorițiSunteti un Doctor minunat.. Mulțumesc din suflet ce ați făcut pt mine.

Sanatate si mult succes!

Hai și la Buzău, măcar pt consultații dacă de operat nu vei reuși prea curând. În felul ăsta ești aproape de familie, o casă în apropiere de oraș este mai ieftină decât în jurul Bucureștiului, covrigii sunt în continuare o alternativă la o masă bună.

Succes!

Mult succes Domnul Doctor sunteți un om binecuvîntat de Bunul Dumnezeu și nu voi reuși să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru mine din tot sufletul multa sănătate și putere!

Bine ați venit la noi! ❣️

Îmi este dor .Îmi este dor de UN OM care mi a salvat viața acum șase luni !!! Respect !Victor și Nicoleta Nedelcu

"Unde-s doi puterea crește …" Ne dați speranțe de mai bine. Bravo!

Și cum a scris cineva, aveți câte o căsuța în inima fiecărui om care a trecut pe la dumneavoastră. Și cred eu nu numai.

De la Onești jud Bacau un ocean de mulțumiri și tot respectul. Să ne trăiți o mie de ani. 🙏🙏🙏

Ați plecat de la spitalul militar București?

Mult succes!!Domnul doctor cu care colaborați este cel pe care mi l-ați recomandat (când am fost la scos firele) pentru coloană?mulțumesc 🤗🤗

Felicitări ! Impresionant ca de obicei ! Respect și admirație ! 🙏

Sănătate și realizări Doctore !

Succes domnul doctor! Sunteți minunat! Mă bucur că ați venit la Vâlcea.

View more comments

Despre mizerii și avântul tânărului doctor

Când m-am angajat ca tânăr specialist, nu am făcut rabat de la nimic. Venisem dintr-un rezidențiat unde lucrurile se desfășurau ca la carte și mi-am promis că voi impune același nivel de calitate oriunde voi lucra, indiferent cât va trebui să muncesc pentru asta.

Știți entuziasmul tânărului dispus să mute munții din loc, nu? Înmulțiți asta cu o gură mai slobodă decât un câine scăpat din lanț și scânteile sunt garantate. Pe ce mă bazam? Pe faptul că urma să am post. Că semnasem un contract la intrarea în facultate, care garanta că voi fi angajat când termin rezidențiatul…undeva.

Au trecut 4 ani și mai bine de atunci, iar răbdarea mea a rămas aceeași, perseverența s-a accentuat iar limbajul colorat aduce aminte de chirurgii din perioada comunistă. Sigur, pacienții nu văd asta niciodată, căci ei săracii nu au nicio vină. Dar sistemul….vai ce primește din partea mea! Noroc că am parte de o echipă splendidă care mă susține zilnic la spital și alături de care pot pune în practică o sumedenie de vise.

Acum câteva săptămâni am întâlnit aceeași dorință în ochii Mihaelei și ai lui Dragoș, cei doi neurochirurgi de la Constanța pe care culmea, i-am întâlnit cu puțin timp înainte să se dezlănțuie iadul care-i înconjoară acum.

Erau entuziasmați că Mihaela se angajase, iar ei apucau să facă treabă. Să muncească. Să lupte cu boala. Să salveze oameni. El muncea ca voluntar, trăia din gărzi plătite cu te miri ce nedormind nopțile, iar ea trăia acum dintr-un salariu de medic la stat.

Ca să înțelegeți: un salariu de la stat (bun, nu se plânge nimeni) se poate câștiga într-o SINGURĂ operație cerebrală în privat! Și chiar și așa, există oameni cu suflet care se angajează la stat! Și nu doar că se angajează, ba muncesc acolo cum pot, chiar și numai în baza unui contract de gărzi!

Și tocmai acești oameni, într-un spital de stat unde conducerea se plânge că 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi, sunt concediați! Și Mihaela nu a fost concediată că fusese numită politic, ci după ce a susținut un examen pe post, cu o comisie venită din alte centre, care a avizat că ea e competentă! O comisie organizată chiar de SJU Constanța tocmai să evite situațiile penibile în care e angajată pila cuiva!

Cum motivează Spitalul Județean Constanța decizia de concediere? Singurul motiv medical din comunicatul din 09 Martie 2026 intitulat „Apel la obiectivitate: siguranța pacientului, dincolo de emoții” o reprezintă „dificultăți în […] prescrierea medicației anticonvulsivante […] și transferul acestei sarcini către alte secții” (secția în cauză fiind Neurologia).

Din câte știu eu, la momentul actual sunt singurul neurochirurg care operează pacienți adulți cu epilepsie într-un spital de stat și sunt printre foarte puținii din Europa care știe, poate și chiar face asta și prin pleoapă. Cred că sunt în măsură să vă povestesc cum e cu tratamentele antiepileptice (sau anticonvulsivante), așa că vă spun asta:

NICIODATĂ nu am operat un pacient de chirurgia epilepsiei fără să fie evaluat în prealabil de un neurolog supraspecializat în epilepsie. Nici nu am consultat un astfel de pacient chiar dacă era absolut evident ce are. Nici măcar o dată nu mi-am permis să intervin în schema cuiva de tratament!

Medicația anticonvulsivantă este și va rămâne apanajul medicului neurolog! Sigur, noi o putem prescrie, dar standardul de aur în îngrijirea unui astfel de pacient revine echipei multidisciplinare neurochirurg-neurolog! Dacă colegii mei au solicitat sprijinul neurologilor pentru a stabili un tratament anticonvulsivant optim, consider ca este cea mai corectă decizie pe care o puteau lua! Este genul de decizie care în alte țări este la ordinea zilei!

Și ca să înțelegeți dublul standard…tocmai despre asta vorbește SJU Constanța în comunicat! Că ei încearcă să păstreze standardul de aur! Cum? Dând afară niște oameni care culmea, aplică protocoalele cu sfințenie?! Păi văd atât de frecvent pacienți cu antiepileptice date după ureche!!! Îmi vin la consult pacienți care primesc antiepileptice doar pentru că au tumori cerebrale, fără să fi avut vreo criză! Unii au fost operați acum 10 ani de cine știe ce bătrân care le-a zis să nu oprească tratamentul și ei iau antiepileptice de atunci fără nicio criză! Vagoane de pastile luate degeaba deși ghidurile actuale europene spun că dacă un pacient nu a avut crize, nu se inițiază tratament preventiv!

Și, în marea asta de dezordine, singurii care sunt dați afară sunt niște colegi care au solicitat ajutor unor neurologi pentru un tratament care este cel mai corect inițiat chiar de neurologi? Adică eu mi-aș pierde locul de muncă dacă aș solicita Cardiologiei tratament pentru hipertensiune la un pacient? Sau dacă aș cere Urologiei să pună sondă unui pacient dacă văd că sondarea mea nu e eficientă?

Auziți la ei, „standardul de aur”. Vezi bre, că auru’ matale cam ruginește!

Dați mai departe articolul vă rog, să se simtă auziți!
Vezi mai multeVezi mai puține

3 săptămâni în urmă
Despre mizerii și avântul tânărului doctor

Când m-am angajat ca tânăr specialist, nu am făcut rabat de la nimic. Venisem dintr-un rezidențiat unde lucrurile se desfășurau ca la carte și mi-am promis că voi impune același nivel de calitate oriunde voi lucra, indiferent cât va trebui să muncesc pentru asta.

Știți entuziasmul tânărului dispus să mute munții din loc, nu? Înmulțiți asta cu o gură mai slobodă decât un câine scăpat din lanț și scânteile sunt garantate. Pe ce mă bazam? Pe faptul că urma să am post. Că semnasem un contract la intrarea în facultate, care garanta că voi fi angajat când termin rezidențiatul…undeva. 

Au trecut 4 ani și mai bine de atunci, iar răbdarea mea a rămas aceeași, perseverența s-a accentuat iar limbajul colorat aduce aminte de chirurgii din perioada comunistă. Sigur, pacienții nu văd asta niciodată, căci ei săracii nu au nicio vină. Dar sistemul….vai ce primește din partea mea! Noroc că am parte de o echipă splendidă care mă susține zilnic la spital și alături de care pot pune în practică o sumedenie de vise. 

Acum câteva săptămâni am întâlnit aceeași dorință în ochii Mihaelei și ai lui Dragoș, cei doi neurochirurgi de la Constanța pe care culmea, i-am întâlnit cu puțin timp înainte să se dezlănțuie iadul care-i înconjoară acum.

Erau entuziasmați că Mihaela se angajase, iar ei apucau să facă treabă. Să muncească. Să lupte cu boala. Să salveze oameni. El muncea ca voluntar, trăia din gărzi plătite cu te miri ce nedormind nopțile, iar ea trăia acum dintr-un salariu de medic la stat.

Ca să înțelegeți: un salariu de la stat (bun, nu se plânge nimeni) se poate câștiga într-o SINGURĂ operație cerebrală în privat! Și chiar și așa, există oameni cu suflet care se angajează la stat! Și nu doar că se angajează, ba muncesc acolo cum pot, chiar și numai în baza unui contract de gărzi!

Și tocmai acești oameni, într-un spital de stat unde conducerea se plânge că 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi, sunt concediați! Și Mihaela nu a fost concediată că fusese numită politic, ci după ce a susținut un examen pe post, cu o comisie venită din alte centre, care a avizat că ea e competentă! O comisie organizată chiar de SJU Constanța tocmai să evite situațiile penibile în care e angajată pila cuiva!

Cum motivează Spitalul Județean Constanța decizia de concediere? Singurul motiv medical din comunicatul din 09 Martie 2026 intitulat „Apel la obiectivitate: siguranța pacientului, dincolo de emoții” o reprezintă „dificultăți în […] prescrierea medicației anticonvulsivante […] și transferul acestei sarcini către alte secții” (secția în cauză fiind Neurologia).

Din câte știu eu, la momentul actual sunt singurul neurochirurg care operează pacienți adulți cu epilepsie într-un spital de stat și sunt printre foarte puținii din Europa care știe, poate și chiar face asta și prin pleoapă. Cred că sunt în măsură să vă povestesc cum e cu tratamentele antiepileptice (sau anticonvulsivante), așa că vă spun asta:

NICIODATĂ nu am operat un pacient de chirurgia epilepsiei fără să fie evaluat în prealabil de un neurolog supraspecializat în epilepsie. Nici nu am consultat un astfel de pacient chiar dacă era absolut evident ce are. Nici măcar o dată nu mi-am permis să intervin în schema cuiva de tratament!

Medicația anticonvulsivantă este și va rămâne apanajul medicului neurolog! Sigur, noi o putem prescrie, dar standardul de aur în îngrijirea unui astfel de pacient revine echipei multidisciplinare neurochirurg-neurolog! Dacă colegii mei au solicitat sprijinul neurologilor pentru a stabili un tratament anticonvulsivant optim, consider ca este cea mai corectă decizie pe care o puteau lua! Este genul de decizie care în alte țări este la ordinea zilei!

Și ca să înțelegeți dublul standard…tocmai despre asta vorbește SJU Constanța în comunicat! Că ei încearcă să păstreze standardul de aur! Cum? Dând afară niște oameni care culmea, aplică protocoalele cu sfințenie?! Păi văd atât de frecvent pacienți cu antiepileptice date după ureche!!! Îmi vin la consult pacienți care primesc antiepileptice doar pentru că au tumori cerebrale, fără să fi avut vreo criză! Unii au fost operați acum 10 ani de cine știe ce bătrân care le-a zis să nu oprească tratamentul și ei iau antiepileptice de atunci fără nicio criză! Vagoane de pastile luate degeaba deși ghidurile actuale europene spun că dacă un pacient nu a avut crize, nu se inițiază tratament preventiv!

Și, în marea asta de dezordine, singurii care sunt dați afară sunt niște colegi care au solicitat ajutor unor neurologi pentru un tratament care este cel mai corect inițiat chiar de neurologi? Adică eu mi-aș pierde locul de muncă dacă aș solicita Cardiologiei tratament pentru hipertensiune la un pacient? Sau dacă aș cere Urologiei să pună sondă unui pacient dacă văd că sondarea mea nu e eficientă?

Auziți la ei, „standardul de aur”. Vezi bre, că auru matale cam ruginește!

Dați mai departe articolul vă rog, să se simtă auziți!

Comentează pe facebook

Felicitări, un medic asumat !👏👏👏👏👏

Colaborarea interdisciplinare nu e o obtiune, e o obligatie…apoi…neurochirurgul trebuie sa aiba autonomia completa…sa ia decizia …care tine de alta specializare…deci de comunicare interdisciplanara…care e o obligatie??? Au omorat logica, i-au pus cruce si au facut o coliva de cuvinte "importante"…

Asta este soarta medicilor tineri in spitalele din Romania. Ca medic tanar nu te vrea nimeni in sistem.

Felicitări pt atitudinea de solidaritate,. Mult succes d-nilor doctori! Cuibul acela de hiene nu-i merita

Sunteți un om extraordinar! Sa ne ajute Dumnezeu sa nu va pierdeți entuziasmul si curajul !

Profund respect și considerație medicilor cu drag de profesie și cu dorința de a salva oameni conform jurământului lui Hipocrate! Sunt și eu medic si mamă de viitor medic și sper că România se v-a schimba că o să ne facem bine și o sa redam medicilor și medicinei respectul de altă dată!

După ce am pus gaz peste foc prin relatarea păţaniei mele la SCJU Constanţa, care vine să conforme situaţia de acolo, am analizat un pic la rece cazul. E destul de vizibilă răzbunarea şefului de secţie. Decizia managerului e una. Dar se vede că plecat de la şeful de secţie. Care le-a interzis domnilor doctori să practice profesia până la epuizarea contratctului de muncă. Poate fi caz de colegiul medicilor dar şi în instanţă e o piesă importantă: împiedicarea cu REA CREDINŢĂ a exercitării profesiei. Din păcate nu e singurul. Mari nume din medicina românească – şefi de clinici – au făcut la fel exact când şi-au dat seama că medicii tineri se apropie ameninţător de ei şi chiar îi depăşesc. Umilinţe, mizerii. Episodul nefericit din chirurgia plastică relatat, la Profesioniştii, de profesroul Ioan Lascăr legat de titanul chirurgiei plastice româneşti, Agrippa Ionescu. Trist.

Bafta în tot ce faceți Respect …

Nu cred ca e normal ca fosta sotie a sefului de sectie, sa spuna si cainilor de pe strada, daca e posibil, ca unchiul ei este procuror sef. Asa merg lucrurile in Romania?

Conducerea trebuie dată afară ,nu medicii care își exercită meseria în adevăratul sens al cuvântului! Domnule Mitroi,nu aveți nici un cuvânt de spus?

Aștept ca medicul șef Neurologie SCJU, să explice protocolul de prescriere pentru medicatia anticonvulsivanta pacientului internat in SCJU precum și etica deontologica în ceea ce privește consultările inter-secții.

Cred ca în toate domeniile este ceva putred…putred rău…incat,,miroase "!….dar,, ne strângem."..nările și ignoram…. mimam doar din buze,…suduim… În medicina, nu e loc….s ar nu ar trebui sa mai fie loc…de ,,merge și așa " Ii dau dreptate d-lui doctor! Am trăit și lucrat în acest mediu! …. când e vorba de sănătate….aici nu trebuie acceptat și,,închide ochii "… cand e vorba de VIAȚA!

Felicitări, Domnule Doctor pentru atitudine!

Asta se intampla cand conducerea este PSD-ista si toti sefii de sectie din acel spital sunt numiti doar daca cotizeaza la partid. Am fost martora cand o sefa de sectie de la pediatrie, ii impunea medicului sa prescrie doar medicamente care erau in farmacia spitalului si nu-i pasa ca acele medicamente ii faceau rau copilului bolnav. Noroc ca medicul in cauza a rugat mama copilului sa cumpere medicamentele care trebuiau si sa-i administreze copilului tratamentul corect. Altfel… Dumnezeu cu mila!

E păcat că medicii tineri nu au loc de acești nenorociți nesătui numiți politic!

Sunt contradictii de logica in acel paragraf, se contrazic de la o fraza la alta 😔 Nu trebuie sa fii lingvist ca sa iti dai seama. Cred ca se poate ataca in justitie.

Când prostii sunt pe funcție se scufunda Romania…..ce se întâmplă de 35 de ani?

Medicatia anticonvulsanta o prescriu si eu in Dep de Urgenta fara sa fiu Neurolog, la pacientii mei pe care ii vad in acut in Dep de Urgenta ca medic de medicina de urgenta cu aproape 20 ani vechime in ED. Stiu ca nu mai profesez in Romania de peste 12 ani, dar ce se intampla in Romania este de groaza 😕

RUȘINE MAXIMĂ HOȚILOR ȘI INCOMPETENȚILOR DIN CONSTANȚA.CUM POATE EVALUA TRATAREA PACIENȚILOR UN MANAGER CARE ESTE INCOMPETENT PE ASEMENEA SPECIALITATE MEDICALĂ?

Să fiți binecuvântați cu sănătate și multă putere de muncă,că sunt nemulțumiri ,sau nedreptăți..sunt peste tot.. mentalitatea noastră..a celor de sus ..nu o schimbam cu nimic..sunt suișuri și coborâșuri..sun lacune și mizerii în orice..doar la unele persoane nu încape nedreptate sau indisciplină..ș.a.m.d..Domnule doctor la dumneavoastră ne este speranța, și încrederea și norocul!Să fiți binecuvântați și să puteți face ceva pentru noi că nație..ca român de rând..ca să avem și noi un licăr de curaj să ajungem în spitalele noastre cu inima deschisă.Suntem siguri că înca se poate și la noi ,doar că lipsește ceva… Felicitări și succes pe mai departe!

Strigător la cer! Dezumanizarea și interesul politic, financiar distrug vieți: ale medicilor frumoși la suflet și hotărâți să facă bine, ale bolnavilor care își pun cu speranță disperată viețile în mâinile lor!

Singura soluție pentru a le băga mințile în cap acestor “voievozi “ care transformă o instituție publică în feuda personală , este acțiunea în justiție. Pentru concediere abuzivă. Și vor câștiga retroactiv și salariile ce li se cuvin, din momentul concedierii, până la terminarea procesului. SĂ NU SE LASE !!! Societatea are nevoie de oameni competenți, iar un neurochirurg capabil ( și o spun făra nici un interes) este Dumnezeu pe pământ ! Habar n-aveam că așa ceva este posibil în zilele noastre.🤨

Păi standardul de aur nu se aplică şi când secţiile râmân fără medici de gardă ? Nu am auzit să se ia vreo măsură disciplinară împotriva celor ce refuză să efectueze gărzi. Standardul de aur nu mai e valabil şi când asistentele te trimit sau trimit aparţinătorii la farmacie după feşe, medicamente ? Sau când stai şi aştepţi 14 ore până te bagă cineva în seamă ?

Cei care ar trebui demiși sunt cei de la conducerea spitalului, sunt numiți politic și nu au nici o empatie față de medici și bolnavi Totul este să își ia dumnealor salarii mari și atât, restul nu contează

Oameni buni, in Spitalul Judetean Constanta se moare pe capete din cauza nepăsării. Când vine cineva competent este eliminat, că e pus pe treabă și face notă discordantă. Cam asta este economia acolo.

View more comments

Mai multe