Bine ați venit!
În momentul în care avem nevoie de un neurochirurg, povestea pe care o trăim devine brusc mai complicată. Însă cu sprijinul adecvat, poveștile rele dispar la fel de repede precum au apărut. Spuneți-mi, vă rog, pe larg, în formularul de mai jos, cele întâmplate și voi căuta alături de dumneavoastră o soluție care să vă fie de ajutor!
Grija pentru pacient este prioritatea mea principală. Tocmai de aceea îmi doresc să dispară consultațiile fizice per primam, unde neurochirurgul are doar câteva minute la dispoziție să răsfoiască dosarul unui pacient pe care abia atunci îl cunoaște. O consultație nu cred că trebuie să fie un examen fulger, iar o decizie atât de importantă precum una neurochirurgicală merită câteva ore de tihnă. De aceea vă rog să îmi trimiteți cazul online și voi face tot ce îmi stă în putere să vă ajut sau voi ruga pe cineva din echipa mea să vă ajute. Știu că uneori o vorbă bună sau o indicație precisă contează enorm, așa ca un răspuns veți primi oricum, iar dacă nu mă pricep eu, voi încerca să vă direcționez către cineva cu mai multă experiență.
Întrebări frecvente
În cazul în care aveți o patologie neinvestigată, scrieți-mi pe larg despre ce este vorba și voi încerca să vă ofer direcție și sprijin de-a lungul timpului, până se găsește o soluție.
În funcție de boala dumneavoastră, găsiți mai sus o serie de categorii cu un buton pe care scrie “Cereți o opinie”. E suficient sa apăsați pe buton și veti fi redirecționat(ă) catre o pagină prin care puteți trimite documentele.
Click aici pentru pagina despre internare
Cursuri
Pentru că mi-am promis să devin profesorul pe care mi-aș fi dorit să îl am în facultate, voi încerca să postez aici o serie de cursuri destinate studenților, rezidenților și specialiștilor în medicină, abordate într-o manieră ușor de înțeles deopotrivă pentru cei cu sau fără pregătire medicală. Dat fiind că o astfel de muncă necesită un timp foarte îndelungat, vă voi ruga să aveți răbdare cu mine cât timp voi încărca fiecare film
Articole
Întrucât mi-am dorit de mult să mă apropii de pacienți, am fondat pagina de Facebook Dr Ciobotaru Georgian . Medic neurochirurg, de unde voi aduce si pe site toate articolele publicate
Despre muncă, gărzi și rezidenți. Și iar, bursa Neurovida
Am muncit în ultimele 8 zile cam trei sferturi din cât muncesc alții într-o lună. Și asta doar la stat. Și vă spun sincer că îmi place să muncesc. Mi-a plăcut de când eram copil, când intram în curtea bunicilor și primul lucru pe care îl auzeam era „Nepoate! Hai, că avem treabă! Cine intră în curtea asta și nu muncește, nu primește mămăligă!”
Cel mai mult mă bucură că am unde să muncesc. Culmea, în țara asta, dacă ești rezident bun, bine pregătit, muncești pe rupte și ești dăruit 100%, șansele să îți găsești un spital în care să primești post sunt minime. Pentru că nu asta se cere… din varii motive. Dar despre asta, altădată.
Mulți medici în România fac gărzi. Garda presupune o muncă în afara programului. Extra. Peste cele 160 de ore de muncă obișnuite pe lună la stat, la corporații, etc. Sunt ore plătite rușinos (ceva mai sus de salariul unui salahor în anumite șantiere) și nu contează ca vechime la pensie. Asta cred că trebuie rapid schimbat. De ce facem lucrurile astea? Habar n-am. Eu spre exemplu câștig în privat în 6 ore de operație cât câștig într-o lună la stat. Merg în privat oricând un pacient îmi cere în mod expres asta. Dar nu voi renunța la stat până nu mă vor da afară sau nu voi îmbătrâni iremediabil.
Ca să faci gărzi, trebuie să fie ceva "stricat" în tine ca medic: să iubești meseria asta mai mult decât sănătatea ta, mai mult decât familia ta, să nu ai cum să îți păstrezi locul de muncă fără gărzi sau să nu ai cum să aduci (suficienți) bani pe masă altfel, etc. Nimănui nu îi plac gărzile, mulți ar putea face mult mai mulți bani în privat, dar, cumva, niște oameni cu sufletul mare acoperă de multe ori gărzile până nu mai pot.
Iar sufletul medicilor e cu atât mai mare cu cât se îndepărtează de centrele universitare, acolo unde nu sunt rezidenți, unde au sute de prezentări pe gardă în UPU și nu au specialiști să îi sprijine, unde trebuie să vadă deopotrivă copii, adulți și vârstnici, unde trebuie să opereze organe pe care nici nu le-au atins în rezidențiat, etc.
Ce mă sperie e că există rezidenți care vor să plece la timp de la spital. Dragilor, performanța nu se face în 8 ore pe zi! Performanța se face extra, fie că vreți, fie că nu vreți! Și vorbim de performanța asta în orice: muncă, familie, side quests, orice! Nu poți fi simultan un medic excepțional care operează zi-noapte și o mamă extrem de implicată în creșterea copilului, că tot atâtea ore pe zi va avea ziua și pentru tine și pentru un medic care rupe ușa! Că iubești la fel de mult copilul și ți-ai da viața pentru el și îi vrei doar binele, sunt sigur! Dar trebuie să alegi! Și nimic nu e rău: nici extrema medicală, nici extrema familiei, nici echilibrul, atâta timp cât e o decizie asumată!
Ce cred eu că se întâmplă în țara asta în privința rezidenților și spuneți-mi în comentarii (politicos vă rog, chiar dacă nu sunteți de acord), e următorul aspect:
1. Există rezidenți de toate felurile: de la cei care vor să rupă ușa la cei care vor să nu mai plece de la spital și să opereze/lucreze zi-noapte.
2. Există seniori de toate felurile: de la cei care vor să doarmă în gărzi la cei care vor să opereze/lucreze zi-noapte.
3. Nu îi pune nimeni împreună corect – pe cei leneși cu cei leneși, pe cei muncitori cu cei leneși (ca primii să muncească și ceilalți să stea), pe cei muncitori cu cei muncitori (ca medicii să muncească și să îi și învețe pe cei cu chef de muncă, să muncească împreună ca într-o echipă), etc.
E greșit până acum? Că mie mi se pare că doar am spus un lucru absolut banal.
Ce cred eu că ar trebui să se întâmple mai des:
1. Rezidenții să nu aștepte. Dacă vezi că nu te regăsești în mediul respectiv, schimbă-l! Schimbă coordonatorul, orașul, etc. Schimbarea nu înseamnă retrogradare! Undeva acolo, e mentorul tău! Eu am schimbat de 3 ori mentorul în rezidențiat – primii doi mi-au dat senzația că aș fi într-un lagăr de concentrare, al treilea m-a dat afară după niște ani că eram prea rău de gură. Și avea dreptate, ba chiar mi-a prins bine! La umbra marilor copaci nu cresc decât licheni zicea Brâncuși.
2. Rezidenții să fie sinceri cu ei: vor să muncească cu orice preț? Prețul ăsta s-ar putea să fie depărtarea de orașele universitare. În provincie există niște medici extraordinari uneori, cu un volum de pacienți absolut fabulos, intangibil în unele centre universitare raportat la nr de pacienți/doctor. Aveți tot dreptul să mergeți să îi vedeți sau să le fiți învățăcei dacă sunt îndeplinite niște criterii.
3. Toată lumea să învețe să comunice. Pe mine m-a ajutat mult Laura Manole cu cursul ei de competență emoțională. Sună groaznic, știu, dar mi-a tradus ce înseamnă emoții și cum să te raportezi la ele. Te învață cum să îți înțelegi seniorul, colegii și personalul din secție și, cel mai important, cum să comunici. Doar pentru că vorbim, nu înseamnă că știm să comunicăm.
Ce am făcut efectiv? Am lansat bursa NeuroVida – rezidenți de neurochirurgie de prin țară sau București pot să vină la spitale din București, pe banii asociatiei. N-a participat nimeni in afara de Iura, care a cerut sprijin cand bursa nici nu era fondata. Unii au spus că nu participă că am eu un caracter nașpa și pun rezidenții la muncă. Și poate au dreptate, poate nu. Am primit și o stea din 5 de la rezidenți, și 5 din 5.
Eu cu rezidenții fac asta:
1. În fiecare zi discut operația care urmează – 1-2 ore pe zi, seara, înțeleg ce e în capul lor, deslușesc tot și fac ordine, ajut și duc totul până într-acolo încât, în teorie cel puțin, rezidentul poate face singur operația. Nu participi seara, nu ai ce să cauți ziua în sală! Iar dacă ai o idee bună, e apreciată și pusă în practică.
2. Dacă e caz ușor și rezidentul se descurcă, poate opera urmărit atent – nu doar las rezidentul să coasă. Nu îi dau fărâmituri. Nu poți opera? Te uiți. Poți opera? Operezi așa încât nu există nicio diferență între mine și tine – ții pensa cum te învăț eu, pui presiune cum te învăț eu, privești ce privesc eu, etc. Cât timp stai cu mine, nu există nimic în capul meu să nu îți arăt, dar rezultatele pe care le ai sunt identice. Pacienții care vin la mine și poartă parafa mea nu vor suferi niciodată din cauza unui rezident, pentru că rezidentul meu nu greșește mai mult decât o fac eu. Iar medicina fără rezidenți e precum căsătoria fără de copii – fără viitor!
3. Rezidentul completează documentele pacienților la care participă – nu faci „foi pe secție” decât dacă ești pedepsit: nu ți-ai făcut planul, nu ai citit operația, nu ai habar pe ce parte operăm, etc. Dar am pretenția să înțelegi operația până într-acolo încât un protocol operator poate avea și 2 pagini A4 la calculator. Nu te descurci? Te ajut. Nu vrei să scrii? Avem o mare problemă.
4. Nu există linia a doua de gardă. Eu îmi fac garda singur. Ce fac eu în gardă e problema mea, ce face rezidentul acasă e problema lui. Povestea cu "rezidentul e obosit" nu prea tine in cazul asta, ca rezidentul doarme pe perna lui acasa.
Astea fiind spuse, mai lansez încă o dată Bursa NeuroVida! Vreți să vedeți niște operații cerebrale frumoase? Așteptăm CV-urile pe presedinte@neurovida.ro. Bursa presupune că plătește asociația cazarea și masa 5-7 zile, perioadă în care rezidenții ajung LA MAI MULTI medici din București și la mai multe spitale. Nu aveți nimic de pierdut și vă va lua foarte puțin să vă convingeți dacă într-adevăr imaginea creată în online e conformă realității.
Nu am ajuns prea des pe holurile spitalelor și pentru asta îi mulțumesc Domnului, dar în momentul când am ajuns în spitalul în care dumneavoastră profesați și am ajuns pe mâna dumneavoastră am avut acea senzație ca totul o să fie bine și așa a fost. Zi lumina erați acolo, trup și suflet pentru pacienții dumneavoastră și asta ne-a rămas în minte și în inimă. ❤️ Vă mulțumim pentru tot! 🙏🏻
Astazi se implinesc doua luni de cand ati venit de hac schwanomului meu! Pe langa recunostința pe care v-o port vreau sa va spun ca mai am o persoana căreia ii sunt la fel de recunoscatoare : dr.Covalea , rezidentul care m-a dus de mana de la internare pana la finalul sederii mele in spital! De cateva ori pe zi venea sa ma vadă pana la miezul noptii! Un doctor de mare bun simț, pasionat de medicină, cu respect si empatie pt.pacienti! Vă multumesc amandurora cu recunostinta si smerenie ! Dumnezeu sa va lumineze pasii 💖
… majoritatea am auzit macar odată expresia : " a trecut un tren prin gară", iar rezidentul ar trebui sa "vadă" oportunitatea ce îi bate la ușă!…daca ratează, amintesc iar de o expresie cunoscuta: "așteaptă mult și bine!".Putere să aveți în tot ceea ce faceți 🙏
Va felicit, sunteți un medic minunat, fiica mea a intrat la medicină în acest an,ma cam sperie puțin ceea ce povestiți ,este o meserie foarte grea,obositoare.
Felicitări mult succes in tot ce faceți! Stimă și respect Domnu Doctor
Mulțumesc d le doctor pentru tot ce a ți făcut pentru soția mea și pentru faptul că la ora 22 a ți lasat familia și a ți venit la spital să salvați viața unui om.Sunteți un om și un medic de excepție!
Eu sunt unul din acei rezidenti care rupe usa cat mai repede, poate nici lor nu le place ce au prins la rezidentiat si fac din lipsa de alte optiuni. Mi-as dori candva sa prind neurologia, unde lucram si 12 ore in fiecare zi cand eram pe stagiu. Cand iti place ceea ce faci e imposibil sa pleci din locul care iti da dopamina.
Felicitări Giorgian , ♠️💙și eu din anul 2008 de cînd am fost pusă în funcție că asistentă șefa la Medlife Brașov evident cu acordul meu după multe refuzuri , in care apoi mi sa u dat mult mai multe responsabilități , am lucrat cu toți medicii Brașoveni in toate specializările , meseria se fură așa îmi spunea marele Neurochirurg Mircea Radu , ( părinți mei fiind foarte săraci nu am putut să urmez medicina ) și nu obosesc niciodată , apoi din anul 2013 după un concurs greu la Clinică MAI , in medicina militară am ajuns in top sa spun asa și acum voi pleca în MAI UK.. TE respect și apreciez pentru tot ceea ce faci , ești un OM , un mare Medic , nu un număr .👑🫂💙❤️
Ce se intampla cu rezidentii, dar nu numai, e o reflexie a unui sistem socialist, in care toata lumea e platita la fel indiferent de ce face. Genul asta de sistem s-a dovedit istoric ca a dat gres in toate formele sale, cele mai notabile rezultate fiind: 1 – promovarea lenii deoarece nu exista niciun plus pentru cei performanti 2- cresterea economiei negre deoarece toti erau concentrati sa produca din alte surse si 3- dezinteresul fata de locul de munca deoarece inovatia si dorinta de progres e inexistenta si plafonarea si “lasa ca merge si asa” devin cultura institutionala. O alta mare problema o reprezinta lipsa echitatii in accesarea unui post pe merit la finalul rezidentiatului, deci nu exista pentru multi un obiectiv tangibil. Bineinteles, un mentor preocupat, care sa ii ajute sa navigheze prin hatisurile rezidentiatului e un dar divin. Pana nu se face o separare clara si transparenta pe baza unor criterii de performanta folosite cu cap, nu ca alt instrument de promovare a obedientei si slugarniciei (intelegi unde bat), toti cei dornici de progres si sa faca ceva vor ramane factorul disruptiv din acest mecanism, in care se promoveaza alte tipuri de “valori”. P.S: felicitari si succes ! Un proiect de viitor si de mare valoare, la cat mai multe !
Când un rezident sau mai mulți o să ajungă să lucreze alături de dumneavoastră sunt absolut sigur că nu o să vrea să mai plece de lângă dumneavoastră chiar dacă îl dați afară pe ușă o să intre din nou pe fereastra pe care sunt sigur că i-ați lăsat-o întredeschisa la cât suflet puneți în ceace faceți.
As fi dorit un mentor ca dumneavoastra, dar si cei pe care i-am avut, stiu ca s-au straduit, fiecare in felul lui. E greu sa gasesti un echilibru, in diferite etape e cate un minus pe undeva- familie, spital… dar cand tragi linia, cel mai important e sa fie pacientul bine, familia linistita si sanatoasa si sa te simti tu bine cu tine si sa mai vrei sa te dezvolti in continuare.
Daca sa prezentat doar o persoana la cursul respectiv….pot sa o spun cu mana pe inima ca medicina romaneasca e fara sanse de remediere,asta e finalu.Dumnezeu cu mila.😥😥😥😥
Stima si respect,d nule doctor!
Ce sa spun? Mă bucur pentru aceasta oportunitate creată pentru rezidenții de neurochirurgie. Dacă ar fi fost creata pe vremea ta, cred că ai fi fost că o sugativă 😀, să nu ți scape nicio informație, și dacă este posibil, nici să nu dormi, pentru că totul era gratuit. Ori tu, pentru astfel de oportunități, ai dat bani grei: drumuri, cazare și nu mai spun de restul. Dar ce nu face un OM, îndrăgostit de o meserie și dornic de succes? Te felicit pentru postare. Nu pentru că ar fi prima. Ci pentru că din ea, se înțeleg foarte multe lucruri. Evident, pentru cei interesați și pentru cei de bună credință. După părerea mea, subiectul ales este binevenit atât pentru studenți, pentru rezidenți, cât și pentru pacienți. Fiecare având în postare cate o întrebare poate, la care au primit răspuns. Doamne-ajută, că tot ce faci sa fie primit cu înțelegere, că de fapt tu ești cel care și dorește cel mai mult că cei care ți vor fi colegi pe viitor, să formeze pe cat se poate echipe foarte bine pregătite. Succes, sănătate și dorințe împlinite!
Acest articol este o lecție de viață pentru fiecare tânăr rezident indiferent de specialitate. Impresionant să găsești un medic cu atâta dorință de-a forma tinerii rezidenți, iar cine nu ar profita de acest sprijin, nu are ce căuta în această profesie . Succes și putere de muncă d-le DR!🙏👏 Știu că este extrem de obositoare această muncă, chiar dacă o faci cu plăcere . 🥸
FRUMOASE ÎNDEMNURI, SFATURI,CONCLUZII.CINE V-A,,CITIT" PÂNĂ ACUM,ȘTIE CU CINE,,AU DE-A FACE"! CURAJ,MEDICI REZIDENȚI ! ALĂTURAȚI- VĂ D- LUI DR.ȘI ÎNSCRIEȚI-VĂ ÎN,, LUPTA" CU VIAȚA! ÎN TOATE E UN ÎNCEPUT. SUCCES!
Să nu imbătrâniți niciodata! Intr-o viață viitoare, poate reușesc ce in asta nu s-a putut, să mă fac medic. Deci, stati acolo până vin eu rezidentul dumneavoastră! Jur ca sunt ascultatoare! Un mare RESPECT!
Felicitări pentru inițiativă !!Medicii rezidenți neurochirurgi au noroc cu dvs ,cu bursă NeuroVida să învețe !!Mai rar gasesti un asemenea OM !!👏👏👏👏
Super oportunitate pentru rezidenții neurochirurgi din țară! Sper să audă cât mai mulți despre bursa Neurovida și să vină să învețe de la voi! 💫
🤗❤️👏👏👏
Mi amintesc cand eram operata de dr .Sergiu Stoica la Brain Institute ,2 interventii,am stat 5 saptamani acolo ,noaptea inainte sa adorm ,tarziu ,auzeam vocea domnului doctor ,,cand ma trezeam la 5 ,6 dimineata auzeam pasii dansului pe hol ,cunostram pasii ,mersul !! Cat timp petrecea in spital ! A fost placut surprins cand i am spus ca i cunosc pasii ,,mesul ! Respect si recunostinta maxima !!
Doamne ajuta cu putere de muncă domnule doctor,am trăit zile de spitalizare, sunteți trup și suflet cu spitalul,muncă ,dăruire și devotament! Respect ,respect ,și iar respect ! 🍸🍸💐💐Cinste vouă care sunteți dedicați!
Diavolul stă în detalii: ceasuri, unghii și bijuterii
Cu toții ați văzut probabil scena în care Grindeanu își ascundea ceasul înainte de o filmare, ati auzit discuția despre cât costă ceasul lui Bolojan, etc.
De ce un ceas e important? Sincer, habar nu am. Mi se pare de noaptea minții să porți la mână un instrument scump care doar îți arată ora, în special într-o țară unde sărăcia extremă e o problemă reală.
Să vă povestesc! Când eram mic, aveam un puradel în cartier, Nelson, care venea la noi, se uita la hainele pe care le purtam și ne întreba: "Ia zi mă, ai valoare pe tine? Uite…treningu' ăsta e Adidas, ochelarii sunt Calvin Klein…tu? Ai valoare?".
Probabil alea erau toate hainele lui curate, dar de fiecare dată când îi văd pe ăștia cu Rolex sau Pateu Philippe la mână, mă gândesc doar la rapandula aia prost crescută de ne bătea periodic.
Acum însă, văd alt trend printre colegii mei medici care se filmează în blocul operator cu ceasuri, brățări, inele și câte și mai câte! Ba uneori și câte două ceasuri, de mă aștept să deschidă haina și să mai văd alte 16 înșirate, toate de vânzare!
Ați zice că sunt eu mitocan și mă iau de colegi, că nu știu eu ce e frumos, dar există un Ordin al Ministrului Sănătății nr. 1761 din 3 septembrie 2021, unde în anexa 3 art. 4, e scris absolut explicit: "[…] este interzisă purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor sau altor bijuterii".
Mitocan sau nu, cred că sănătatea pacienților e mai importantă ca orice, dar mi-ar plăcea să aflu părerea dumneavoastră sinceră despre asta.
Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea
In orice tara exista atat oameni bogati, cat si saraci. Nu este vina bogatului ca săracul nu are. Din perspectiva mea, unii sunt si vor ramane saraci pentru simplu fapt ca atâta pot. O mie de sanse sau oportunitati de le-ai da, le vor respinge. Deci, lasati bogatii sa poarte cate ceasuri vor.
Dr Ciobotaru Georgian . Medic neurochirurg uitandu-ma la postarile dvs din trecut pe aceasta pagina, este clar ca in sistemul interior al dvs este niste frustari mari de tot, asa ca aceste argumentari nu tine….se vede de la mare distanta diferenta de clasa, mai corect lipsa de clasa cand vine vorba de calitate…pe scurt- abordare josnic, in multe postari cu teme de interes general- mai exact aceeasi directie…dvs salvatorul corect si perfect, celelalti niste inculti incompetente! Succes mai incolo pe tot ce va doriti…sa aveti parte de aceleasi monezi..
Oare acei colegi ai dumneavoastră vând petarde înainte de sărbători? 🤣🤣🤣
Elena Nelica ,chiar credeți ca doctorul Ciubotaru a publicat pe facebook acest articol?MĂ INDOIESC!
Ordin al Ministrului Sănătății nr. 1761 din 3 septembrie 2021, unde în anexa 3 art. 4, e scris absolut explicit: "[…] este interzisă purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor sau altor bijuterii".Deci nu se discuta se aplica! Sanatate multa! Doamne ajuta!
Eeeeeee acum doctore si cu tine expunem tot ce avem!!!!Respect si Onoare pt dr CIOBOTARU GEORGIAN ¡!!Vilcea va iubeste!!!!
Cerceii da?!
Pai ar fi cazul unghiilor de dragon ale unor asistente care nici nu stiu daca se pot spala bine cand vin la lucru. 😳
Felicitării aveți perfectă dreptate!
…cum spuneau bătrânii: unde-i lege, nu-i tocmeală…legile ar trebui respectate! ele sunt făcute să fie încălcate, însă aș spune că aici nu se "pliază".Să auzim numai de bine 🙏
Domnule doctor , Citind ce ați scris aici , as vrea sa va spun că d-voastră purtați cel mai scump ceas care se poate găsi printre semenii noștri ! Ceasul care ticăie pentru a salva vieți , ceasul care numără secundele prețioase pentru un om aflat în pericol , ceasul care pierde noțiunea timpului în timpul unei operații dificile , ceasul care poarta cadența unei conștiințe curate și a iubirii de semeni . Așa că …oricare alt ceas nu poate fi decât un accesoriu care nu va putea egala niciodată valoarea ceasului d-voastră .Va mulțumim că sunteți un medic de excepție !
In ziua de astazi, multi sunt doar superficiali si fara nimic in creier…le spun eu ca acele persoane au ,,creierul neted"
Există un ordin , există niște reguli de igienă , de protecția muncii în multe domenii ,cu atât mai mult în domeniul sanitar. Mai există și bunul simț, dacă îl mai au unii! Acolo ,la spital sau la un cabinet, unde vin oameni bolnavi ,cu suferințe și cine știe ce alte probleme mai au , să – ți afișezi bogăția prin ceasuri și bijuterii,mi se pare o mare lipsă de respect, cât și multă aroganță. Cred că și pacienții ar trebui să -si lase acasă bijuteriile și nu numai.
Dle Doctor aveți mare dreptatedarce ne facem subiectul a devenit un fenomen! Nu mai avem respect pentru nimeni și nimic! Cu mult respect și prețuire!
Reguli stricte ce trebuie respectate cu sfințenie și sunt convinsă că numărul infecțiilor intra spitalicești ar scădea simțitor. Trendul nu exista , este doar proastă creștere și calitatea umană lasă de dorit.
Noua școala postliceala! Nu învață nimic!
Nu știu cum e procedura în sala de operații dar eu am lucrat mulți ani în comerț la vitrina asistată. Unghiile tăiate scurt, fără nicio bijuterie pe degete sau pe mâini, adică ceasuri sau brățări. Când îmi dădeam jos mănușile de unică folosință luam laveta în mână pentru că erau foarte multe de spălat, multe suprafețe, plus cuțite și feliator… Apoi o luam de la capăt și tot așa… Dar mi s a părut normal și firesc să mi asum și să fac ceea ce trebuie sa fac.
Fac parte din sceneta ! Davai ceas, davai palton ! 😂😂
Avem noi românii o vorbă: prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul…
Corect!Fără unghii mari,fara par "în vant",fără bijuterii!Asa am învățat în școală!1975-1979 !Ar trebui să fie valabil și azi!
"Diavolul sta in detalii" este un citat din Crima si pedeapsa. Mi se pare uimitor ca-l citati pe Dostoievski. 😊 Meritati tot respectul pentru integritatea, profesionalismul si impartialitatea de care dati dovada!
In multe spitale este interzis de către personalul medical purtatul unghiilor false si chiar am vazut asta ! Nici eu nu sint de acord dar fiecare cu opțiunea ei !
Corect
Sincer, am paralizat când chirurgul a venit să mă examineze în blocul operator, aşezată fiind deja pe masa de operație, cu ceasul pe mână. Mi-a venit să o iau la goană, dar n-am putut.
Cred ca am 50 ceasuri. Toate vechi, anii '50-'60 dar si mai noi, ex.Orex made in Romania, produs pana in Revoluție. Nu mi le consider un moft exagerat atâta timp cât am alergat dupa ele prin târguri antichitati, licitații nopțile pe Ebay, etc. Este o boală. Iar acest lucru poate fi confirmat de satisfactia cu care port un ceas de 60 lei cost de achizitie. Cerem sa fim înțeleși. Extrema cealaltă, ceasuri de peste 3.000Eur(să nu zic mai mult) – acolo sunt alte dedesubturi – pe principiul am suficiente tablouri, iau și 3 ceasuri.
Bursa NeuroVida!!!
În mintea mea e copil inocent, cred în continuare că rezidenții nu vin să vadă operațiile rare pentru că nu au bani, iar prin operații rare mă refer, spre exemplu, la înlăturarea prin pleoapă a unui fragment de creier care produce epilepsie, înlăturarea unui meningiom de sinus cavernos, etc. Genul acela de operații pe care nu prea ai unde să le vezi în multe locuri prin Europa. Realitatea mi-a arătat de multe ori că, de fapt motivele sunt altele, dar nu voi deschide acest subiect.
Imaginându-mi că există motivul acesta al banilor, am pus la cale, cu ajutorul colegelor mele din Asociația NeuroVida, o bursă prin care achităm noi cazarea și masa rezidenților care doresc să vină din alte orașe din România în București timp de o săptămână, la mai mulți doctori.
Tot ce trebuie să facă e să trimită un mail la adresa presedinte@neurovida.ro în care să spună de ce își doresc asta, de ce ar merita să fie selectați și să atașeze un CV recent, iar de acolo mă ocup personal de tot.
Deja bursa a fost lansată, primul rezident fiind Iurie Trohin, din Republica Moldova. Pentru că e moldovean, nu mi-am permis să achit cazarea din banii Asociației, pentru că scopul principal e să creștem nivelul neurochirurgiei românești, nu a celei de peste Prut. Cum nu voiam nici să îl refuz, l-am cazat la mine acasă, l-am hrănit cu ce aveam prin frigider, i-am organizat un tur al mai multor spitale din București (și le mulțumesc colegilor care l-au primit!) și l-am trimis înapoi acasă.
Părerea lui Iura? „Iaca, totul la voi aici e parcă așa diferit că până și lucrurile mărunte îmi provoacă plăcere. Totul e nou. Până și limba română e altfel. Voi parcă vorbiți varianta premium. Până și ultimul boschetar care doarme sub un pod pare că vorbește mai frumos ca mine. La Moldova, parcă româna e în varianta demo!"
Cât despre neurochirurgie, m-am bucurat să întâlnesc un rezident ca el. Chiar cred că generațiile noi au oameni de nădejde în care merită să investim și abia aștept să scriu articolele despre viitorii rezidenți români care vor beneficia de bursă!
Vă invit să trimiteți articolul acesta tuturor rezidenților neurochirurgi pe care îi cunoașteți și să sprijiniți genul acesta de inițiative donând în contul Asociației NeuroVida – orice donație recurentă minusculă e absolut binevenită, pentru că ne ajută să înțelegem lunar pe câți bani ne putem baza. Gândiți-vă cum ar fi să aveți nevoie de o intervenție peste ani și să știți că dumneavoastră ați pus umărul personal la educația medicului care vă va opera!
Las aici un link pentru donatii: neurovida.ro/doneaza/
❤️❤️❤️❤️❤️
Minunata initiativa!
Felicitări! Toate inițiativele și dorințele să vi se îndeplinească iar cei ce vă sunt învățăcei să rămână aici în țară asta cu bune și mai puțin bune și doar așa cei suferinzi din provincie nu vom mai spune cel mai bun doctor este trenul spre București. Vă spune toate acestea un suferind săturat de drumul spre capitală fără un răspuns. Sănătate și putere de mună!
Felicitari sper ca bunul Dumnezeu sa te ajute.
Ca de fiecare data vă doresc tot binele din lume.Sinteti un mare OM.
Doamne Iisuse, atât de fericit este Domnul in cer când vede zidirea Lui neobosita in a învăța ,a sprijini si a face bine aproapelui… Felicitări din toată inima!❤️ Punem si noi umărul cu o plata recurenta… Dacă ați fost medicul fetiței mele acum 40 de ani, nu ar fi rămas cu pareza facială de la un mic hemagiom, am operat o la Cluj… Toată viata ne-am dus-o si o ducem cu această suferință, dar mulțumim, Domnului, un intelect bun, a făcut două facultăți, cumva Domnul ne-a adus bucurii, dar suferința a rămas si rămâne… Vă iubim si va dorim sănătate si putere pentru toate proiectele!❤️❤️❤️
Felicitări dle Dr.O idee f bună că îi promovați pe rezidenți.Pe vremea când eram eu rezidenta nu am avut parte de acest privilegiu…
Simpatic dl.rezident moldovean! Are dreptate vis a vis de limba română.😃
Respect! 🙏❤️
Respect domnule doctor.Atat, asta spune tot.
FELICITARI!❤️
Georgiane, ești ceea ce are nevoie medicina mondială domnule! Am mai spus-o și o mai spun, mulțumesc pentru că exiști și am norocul să știu de excelența ta. Salutări acasă și să auzim doar de bine.
Felicitări!
Intrebare: daca aleg sa donez lunar o anumita suma, aceasta se va debita din cont automat in fiecare luna?
Felicitări!
Complimente si mult succes in tot ce faceti!
Felicitari, dl doctor !
Sunteți un om bun numit îngeri printre oameni !
Felicitări
Bravo, doctore!! Mai rar asa OM!!
Respect doctore!!!!Va imbratisam!!!
Felicitari!
Felicitări stimate Domn!
Felicitări și admirație! Succes in orice proiect personal și profesional!
Felicitari! Dumnezeu să vă binecuvânteze!